Friday, November 29, 2013

Jocul Caprei - Versuri Datini si Traditii Romanesti

JOCUL CAPREI

VIDEO / VERSURI / DATINI SI TRADITII ROMANESTI


Recomandari :

Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de "Capră" dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans.
Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul "caprei" (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Jocul "caprei", generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l "nevoit de legea crestineasca" (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica "doua tipuri distincte de "capra": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) - jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex . Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi însoţită de "bloj" şi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneşte în ceată "moşoi şi moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători





Costumatia pentru Jocul Caprei :
Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii de hartie colorata sau spice de stuf. Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m (dupa traditia locului in care se joaca.) Capul poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica colorata, beteala.
Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc pe el. In mana duce un bat mare
Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti. Rolul acesteia este interpretat in travesti.
Negustorul: Poarta pelerina, sapca. Are carja si cos.
Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca un halat alb. In mana are o trusa.
Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar. Are pusca.
Fluierarul: Se imbraca in haine comune. Are un fluier din care canta melodii populare in ritm vioi.




Jocul Caprei Versuri
Foaie verde şi-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideţi porţile
Să intre căpriţele
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriţa
Toţi îs bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Şi plecai şi eu la târg
Pe căpriţa ce s-o vând
Şi mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:

Cumpărătorul:
- De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vânzare!
Cumpărătorul:
- Şi cât vrei pe ea?
Ciobanul:
- 900 de lei!
Cumpărătorul:
- E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
- E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)
Cumpărătorul:
- Eu îţi dau 300 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
- De cât să-mi dai 300 de lei pe ea, mai bine îi dau
un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu
mai mişcă)

Alaiul:
- Văleu, capra noastră a murit!
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Băă…da capra nu-i moartă şi nu din pălitură
a leşinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.


Tuesday, November 26, 2013

Mihai Traistariu - E iarna intre noi ( versuri / audio / video )

Mihai Traistariu - E iarna intre noi  ( versuri / audio / video )






 E iarna intre noi  - Lyrics

Strofa I :

Ti-am zis " I love you " intr-o JOI ...
De-atunci pentru mine " JOI " inseamna " NOI " ...
Si anii au trecut ...
Cu zile de joi, zapezi si ploi ...
Iar sufletul tau deodata
A devenit de piatra!

REFREN :

E iarna-ntre noi ...
Iarna-ntre noi ...
E iarna-ntre noi doi ...
E iarna iar ...
Iarna-n zadar ...
Ce iarna de cosmar!
Daca nu sunt facut pentru tine
Asa cum gandesti ...
Inima mea imi spune ca tu esti!

Thursday, November 14, 2013

Postul Craciunului - Zilele cu dezlegare la peste


Postul Craciunului 2013 - Zilele cu dezlegare la peste

joi - 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului;

sâmbătă - 23 noiembrie;

duminică - 24 noiembrie;

luni - 25 noiembrie când îi sărbătorim pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie;

sâmbătă - 30 noiembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

duminică - 1 decembrie;

Despre Postul Craciunului



Postul Craciunului

      Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica, Postului Crăciunului este un post al bucuriei in care omul se curata sufleteste si se apropie mai mult de familie si biserica. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncare, placeri trupesti si altele, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

    Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: "Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului"!

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea". Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Postul Craciunului - Datini, Traditii si Superstitii


 Postul Craciunului incepe pe data de 15 Noiembrie si dureaza 40 de zile

De această perioadă de dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului se leagă mai multe traditii si superstiţii.

Una dintre ele spune că în ziua de dinaintea începerii postului, de Lăsatul Secului toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte incantaţia "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite". Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.

Pentru fetele nemaritate Postul Crăciunului este prilej de magie ... Acestea  trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului  vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce manca.

O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

      În unele zone, există obiceiul "bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

      De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

     Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

      În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

---------------

Idei de impodobit bradul de Craciun ( Galerie Foto )

Idei de impodobit bradul de Craciun / Ornamentele de pentru bradul de Craciun


Orice familie doreste sa aiba un brad impodobit, iar fiecare are propriile idei despre cum ar arata bradul perfect. Unii prefera un brad modern, toate culorile ornamentelor si luminilor potrivindu-se. Altii prefera un amestec de ornamente si culori, dar care aduc la viata spiritul Craciunului. citeste mai departe -> Idei de impodobit bradul de Craciun